(INTERVIU) Corneliu Furculiță: „Alegătorul de stânga are acum o alegere certă”

(INTERVIU) Corneliu Furculiță: „Alegătorul de stânga are acum o alegere certă”

Blocul electoral PSRM-PCRM este deschis pentru a accepta și alți competitori de pe segmentul de stânga pentru a participa împreună la alegerile parlamentare din 11 iulie, a declarat Corneliu Furculiță, unul din fruntașii socialiști. Potrivit lui, electoratul din Republica Moldova este mult prea scindat pentru ca vreo formațiune să mai poată guverna de una singură după alegerile din vară.

Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri? Și pun această întrebare, pentru că în curând se vor sărbători 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pe 27 august, și încă se vorbește foarte mult în ce direcție trebuie să se orienteze Republica Moldova.

Corneliu Furculiță: „Noi suntem înregistrați în calitate de parte componentă a Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor, ca partide din acest bloc sunt două formațiuni politice, două partide – Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor. Această consolidare a eforturilor a avut loc grație unei munci care s-a făcut, unei campanii, unei convingeri, inclusiv din rândul alegătorilor de stânga.

Considerăm un succes că a avut loc, probabil este o premieră în Republica Moldova, când se reușește ca două partide de stânga să meargă împreună în bloc. Societatea este foarte mult politizată, societatea este foarte mult interesată de aceste alegeri.

Miza pentru aceste alegeri sigur este una foarte mare, deoarece de parlamentul viitor sunt legate foarte multe speranțe, sunt legate foarte multe nădejdi, opțiuni atât din partea populației, fiindcă, începând cu 2019, am avut un maraton lung în care s-a vorbit foarte mult despre necesitatea petrecerii alegerilor parlamentare anticipate. Grație faptului că, inițial, parlamentul din 2019 a avut o componență contradictorie, au urmat schimbări, a urmat plecarea unor forțe politice, unor oameni care au influențat formarea acestui parlament. Deci, evident, societatea este foarte mult politizată, societatea este foarte mult interesată de aceste alegeri.

Sondajele arată că sunt foarte mulți doritori din alegători să participe, vedem și un interes sporit în diaspora, atât în Vest, cât și în Est.

Deci, vor fi niște alegeri parlamentare importante pentru istoria țării per general și importante nemijlocit pentru clasa politică, deoarece deja se conturează o tendință că favoriții acestei campanii electorale vor fi doi – Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor și partidul pro-prezidențial, Partidul Acțiune și Solidaritate. Deci, vă promitem că va fi o campanie electorală, într-adevăr, interesantă, o campanie care dorim și care declarăm că va fi una, din partea noastră, petrecută pe seama obligațiunilor, pe seama demonstrării platformelor noastre politice și ideologice și mai puțin vom arunca cu argumente false în direcția contracandidaților noștri. Deci, noi ne obligăm să facem o campanie bună, calitativă, curată și frumoasă.”

Europa Liberă: Dvs. ați amintit ceva mai devreme că a fost vrerea și dorința simpatizanților, membrilor formațiunilor PSRM și PCRM ca să fie alcătuit acest bloc electoral pentru alegerile anticipate din 11 iulie, dar în spațiul public deseori se vorbește că mai mult ar fi insistat pe această idee Vladimir Plahotniuc sau Kremlinul.

Corneliu Furculiță: „Este o afirmație, dar, știți, la întâlnirile cu alegătorii, la toate campaniile electorale precedente, alegătorii care simpatizează partidele de stânga mereu ne dădeau, așa, o doleanță de-a lor: ce vă împiedică să vă uniți, deoarece partidele de dreapta, de regulă, sunt mai aplicative în acest domeniu și au fost și blocuri, noi știm cum se coagulează în parlament? De aceea erau chiar și în calitate de reproș – de ce nu vă uniți ca forțe de stânga, deoarece aveți aceleași obiective, aveți aceleași platforme electorale? Care este motivul? Ratingul blocului ar trebui să fie mult mai mare decât ratingul partidelor separat. Asta este miza.

Deci, noi am urmat acestei tendințe, noi considerăm că este un lucru benefic pentru ambele partide și contăm foarte mult pe sinergia acestui efect, deoarece în cazul de față nu credem că va fi ratingul socialiștilor plus ratingul comuniștilor egal cu ratingul blocului, în general. Deci, ratingul blocului ar trebui să fie mult mai mare decât ratingul partidelor separat. Asta este miza și-i tot.”

Europa Liberă: Pe asta ați contat, probabil, atunci când ați luat această decizie?

Corneliu Furculiță: „Evident că pragmatismul politic dictează și evaluarea unor riscuri, unor probleme care pot să apară, fiindcă și comuniștii, și socialiștii, evident, au echipe care se întreabă care a fost necesitatea. Trebuie argumentată, trebuie lămurită, fiindcă lista totuși este formată din 103 deputați. Evident că în cazul în care este un bloc careva din candidați se află la o poziție care conta să fie mult mai favorabilă, mai bună, dar toate aceste impedimente, prin discuții, prin lucru cu membrii noștri, au fost trecute.”

Europa Liberă: Dar știți că de-a lungul timpului, mai ales după ce Igor Dodon a părăsit PCRM-ul, au fost foarte multe critici adresate de către Igor Dodon lui Vladimir Voronin, de Vladimir Voronin la adresa lui Igor Dodon și eu aud ceea ce spun și mulți cetățeni, adică după atâta critică atât de dură, totuși s-a găsit posibilitate ca să se meargă împreună? Ultimele evenimente care au avut loc au fost catalizator pentru a-i forța pe liderii acestor partide să uite oricare supărare.

Corneliu Furculiță: „A fost ce a fost, sunt sau au fost critici reciproce sau mai mult dintr-o parte, dar, probabil, și ultimele evenimente care au avut loc au fost în calitate de catalizator pentru a-i forța pe liderii acestor partide să uite oricare supărare, să uite oricare frustrare care a avut loc și să meargă unul în întâmpinarea altuia, pentru a obține un rezultat mai bun și pentru a fi posibil ca să-și aplice ambele partide platformele lor ideologice și electorale în viață, fiindcă, bine, exista riscul ca Partidul Comuniștilor să nu treacă în genere pragul, socialiștii aveau să aibă un rezultat bun, dar în cazul în care am făcut această sinergie considerăm că rezultatul cumulativ va fi mult mai bun.”

Europa Liberă: Și cine a avut de câștigat pe moment – Vladimir Voronin sau PSRM?

Corneliu Furculiță: „Per final va câștiga Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vladimir Voronin și PCRM sau PSRM și Igor Dodon?

Corneliu Furculiță: „Nu vorbim despre câștiguri politice.”

Europa Liberă: Dar ați făcut niște sondaje pe interior ca să vedeți ce arată ele?

Corneliu Furculiță: „Nu, nici sondajele nu arată, nu pot să arate o imagine elocventă de moment. Deci, este o convingere, haideți așa, o presupunere, o convingere că este o necesitate și iarăși repet, acesta a fost și un mesaj care vine de la alegătorul nostru, și anume acest fapt și l-a îmbărbătat pe alegătorul nostru, i-a adus un suflu nou, i-a adus o încredere că forțele de stânga pot să vină la guvernare, deoarece până acum era o parte de electorat care nu votau partidele de dreapta, fiindcă erau convinse că una din aceste echipe poate să nu treacă și, evident, mai bine stăteau acasă.

Acum avem poziția, avem situația în care alegătorul de stânga are o alegere certă, o echipă foarte bună, cunoscută prin faptele sale în trecut. Deci, este toată platforma pentru a se expune cu un vot unic, care nu se va pierde și obligatoriu se va regăsi în mandate.”

Europa Liberă: Dar pe segmentul de stânga sunt mai multe formațiuni politice. Pe care încă le-ați mai aminti?

Corneliu Furculiță: „Sunt formațiuni, dar, conform sondajelor, nu au atât de mare posibilitate de a accede în următorul parlament și, da, au existat și propuneri, probabil unele din ele încă vor fi luate în calcul, dar la moment reprezentanți pe stânga sunt aceste două partide. Celelalte, bine, avem ce avem, nu vreau să spun că este de bine sau de rău, dar au mai puține șanse electorale. Ca să aibă mai multe, trebuie să muncească.”

Europa Liberă: Mai este mișcarea condusă de Iurie Munteanu și Mark Tkaciuk, mai este Blocul „Renato Usatîi”, mai este Partidul „Șor”.

Corneliu Furculiță: „Invitația de a participa către această mișcare a fost, inclusiv prin membrii echipei, fiindcă se cunosc reciproc, așteptăm, poate răspund.”

Europa Liberă: Adică sunteți deschiși ca, până se mai pot modifica listele electorale, să mai atrageți și alți actori? Listele electorale pot fi modificate.

Corneliu Furculiță: „Evident, listele electorale pot fi modificate, dacă nu greșesc, până la 11 iunie, însăși componența, ordinea poate fi schimbată, pare-mi-se, cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, deci posibilități sunt foarte multe, cum arată dezvoltarea sau evoluția evenimentelor politice în Republica Moldova, la moment, este totul posibil în politică.

Deci, am avut în 2019 o alianță formată din forțele de stânga și dreapta, care nu credea nimeni în posibilitatea formării ei; o deturnare a situației în urma căreia Partidul Democrat a pierdut acele poziții; o altă alianță cu Partidul Democrat, care iarăși s-a desființat; o victorie a președintei Maia Sandu, care a plecat înainte din guvernul pe care îl conducea; o formare a unui bloc electoral cu Partidul Comuniștilor care, la fel, nimeni nu putea să-l prognozeze cu o săptămână-două înainte de formarea lui.

Deci, evenimentele politice vedem că se dezvoltă foarte dinamic și, da, ele sunt logice, ele sunt argumentate politic, sunt și posibile, și vedem că, în ultimul timp, în Republica Moldova situația politică se dezvoltă dinamic și deja apar acele, haideți așa să spunem, normalități care ar trebui să fie într-un sistem democratic, fiindcă vedem consolidarea și electoratului, și partidelor politice pe un eșichier de stânga-dreapta, se văd aici liber, astfel încât să nu avem o multitudine de partide care, în principiu, mut promit și mai puțin fac.”

Europa Liberă: Dar într-un eventual scenariu postelectoral admiteți că ar putea Blocul comuniștilor și socialiștilor să facă o coaliție cu Blocul lui Renato Usatîi, cu Partidul „Șor”?

Corneliu Furculiță: „Haideți mai întâi să evaluăm situația cine ar putea să acceadă în următorul parlament. Deci, este posibilă situația să nimerească două forțe politice, doi concurenți electorali…”

Europa Liberă: Sondajele spun că, cel puțin, 5.

Corneliu Furculiță: „Alegătorul de stânga are acum o alegere certă”

Corneliu Furculiță: „Evident că, în acest caz, uneia din ele îi aparține majoritatea, cealaltă pleacă în opoziție. Avem un caz tipic de bipartid sau o formă bipartită…”

Europa Liberă: De polarizare a puterii, da.

Corneliu Furculiță: „Da, de polarizare, unul guvernează, celălalt este în opoziție critică ș.a.m.d., la următoarele situația poate fi inversată și tot așa, poate că revenim și noi la o normalitate. În cazul în care accede a treia forță, al treilea concurent electoral, deci, inevitabil vor fi discuțiile despre formarea unei coaliții. Cine va fi această a treia forță?… Bine, Partidul „Șor” are șanse mai mari, fiindcă el trebuie să treacă pragul de 5%, dl Usatîi are șanse mai puține sau o sarcină mai mare, nu vorbesc de șanse în cazul de față, fiindcă el trebuie să treacă pragul de 7%. Și este posibilă și situația în care ei trec toți, adică ambii și astfel vor fi patru. Putem ajunge iarăși la situația că va trebui să pornim iarăși alegeri parlamentare anticipate.

Deci, avem situația în care este o majoritate clară din unul din concurenți, avem o situație în care trebuie să fie formată o majoritate, poate fi și situația în care nu se va ajunge la formarea niciunei majorități și atunci, cu regret, putem ajunge iarăși la situația că va trebui să pornim iarăși alegeri parlamentare anticipate. Este mai regretabil, dar și acest scenariu este posibil.”

Europa Liberă: Și dacă, eventual, nu se ajunge la un compromis, alegerile parlamentare anticipate-2 ar putea în anul viitor să aibă loc, pentru că în același an nu e posibil, așa zice norma legală?

Corneliu Furculiță: „Nu am studiat juridic cum ar arăta această situație, dar, fiți de acord că ea este posibilă. Teoretic, ea este posibilă. M-ați întrebat despre dezvoltare, eu v-am spus care sunt scenariile posibile.” Urmărește-ne pe Urmărește-ne pe Urmărește-ne pe

Europa Liberă: Și vreau să vă mai cer o opinie referitoare la guvernarea cu viziuni de stânga. Cât de potrivită ar fi ea pentru Republica Moldova și pentru relația cu Occidentul?

Corneliu Furculiță: „Haideți să nu ne uităm la o guvernare doar prin prisma cât de benefică ar fi ea pentru relația cu Occidentul, orice guvernare trebuie să fie făcută în interesele Republicii Moldova, în primul rând. O guvernare de stânga am avut din anii 2001 până în 2009. Conform estimării specialiștilor, inclusiv a celor care sunt mai apropiați de dreapta, aceasta a fost perioada în care Republica Moldova s-a dezvoltat bine, și nu putem să nu afirmăm acest lucru.”

Europa Liberă: Da, dar atunci a fost perioada în care Vladimir Voronin a pledat pentru aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul Estic, pentru semnarea unui plan cu Alianța Nord-Atlantică, asta s-a întâmplat pe timpul guvernării comuniste? În cazul în care guvernează o forță de stânga, nu se întâmplă nimic strașnic.

Corneliu Furculiță: „Exact. Nu poți să negi ceea ce a avut loc. Deci, în cazul în care guvernează o forță de stânga, nu se întâmplă nimic strașnic în Republica Moldova și nu trebuie nimeni din partenerii din Occident sau din Răsărit să-și facă griji referitoare la cursul în care va merge Republica Moldova. În acest caz, Republica Moldova va merge pe un curs independent, de neutralitate, care este în interesul țării. Atât.”

Europa Liberă: Am să-l citez pe Igor Dodon, liderul PSRM, el spunea că „victoria forțelor de dreapta la alegerile parlamentare va duce la destabilizare și război”. Ce înseamnă „destabilizare și război” în eventualitatea…

Corneliu Furculiță: „Probabil, puțin ați scos din context, ar trebui să fie mai…, în continuare încă ceva din…”

Europa Liberă: Spuneți Dvs. în continuare, eu am luat un titlu din presă. El a făcut aceste declarații încă în data de 23 mai, când a avut emisiunea pe care o are săptămânal.

Corneliu Furculiță: „Probabil, da, și noi afirmăm că, în cazul în care la guvernare vin forțe de dreapta, astfel cum a avut loc și în 2009, Republica Moldova riscă să fie introdusă într-un conflict internațional geopolitic, inclusiv riscăm să avem o tensionare a situației, a dezvoltării conflictului transnistrean. Este opinia noastră.”

Europa Liberă: Dar dvs. ați guvernat cu forțele de dreapta, și nu s-a întâmplat niciun război?

Corneliu Furculiță: „A fost o alianță. În alianță și noi am avut alianțe și adeseori ne întreabă: de ce nu ați implementat prevederile statutare sau promisiunile electorale într-un guvern de alianță? Din cauză că guvernul de alianță are alte principii, sunt anumite înțelegeri despre anumite acțiuni și fapte, care se execută de comun. Deci, o alianță este altceva decât o guvernare de unul singur. Ideea unei alianțe largi este una foarte viabilă și foarte sănătoasă.

Apropo, ideea unei alianțe largi este una foarte viabilă și foarte sănătoasă pentru Republica Moldova, fiindcă ar balansa starea în societate și ar balansa, în general, intențiile alegătorilor. Și, haideți așa, ultimele dezvoltări politice accentuează acest lucru. Este riscantă sau nu este riscantă, dar are anumite consecințe o guvernare a unei forțe politice de una singură, fiindcă imediat se dezvoltă sau în societate încă nu există acel consens care ar putea să permită astfel de lucruri.”

Europa Liberă: Dar același război și destabilizare sunt valabile și în cazul când la guvernare vin forțele de stânga?

Corneliu Furculiță: „Evident, nu. Și iarăși ne întoarcem în faptul care s-a produs, pe baze de exemple: în 2001-2009, Republica Moldova a avut o perioadă de stabilitate; din 2009 până în prezent avem o perioadă de instabilitate. În tot acest răstimp, cu o mică întrerupere, în care a guvernat Partidul Socialiștilor, am avut ce am avut. Dacă vreți, eu pot să le repet acum, începând cu furtul miliardului, concesiunea aeroportului, lichidarea sau starea deplorabilă de la Căile Ferate, privatizări, lichidarea a trei bănci, să punem rezultatele pe un cântar și pe altul – altul din stânga și altul din dreapta.”

Europa Liberă: Dar, după 2009, și PSRM-ul a avut guvernarea…

Corneliu Furculiță: „PSRM-ul a fost la guvernare, real, de la începutul anului 2020.”

Europa Liberă: Din vara lui 2019.

Corneliu Furculiță: „În 2019 a fost un guvern care a fost condus de către dna Sandu, noi nu am fost reprezentați, practic, în acel guvern. Bine, am acordat sprijinul, am acordat voturile necesare, am solicitat multe lucruri, inclusiv sociale, să fie îndeplinite de către acest guvern, care au fost la baza înțelegerii de coaliție, nu am primit înțelegere, nu am avut o înțelegere, s-a destrămat acea alianță cum s-a destrămat și, apropo, eu mă repet, fiindcă eu sunt de poziția că atunci erau necesare alegerile anticipate, atunci trebuiau să fie făcute și trebuiau să fie de comun acord, nu în modul în care s-a făcut.”